Croissant
Sunt sigură că nu se poate să nu fi gustat măcar o dată un croissant. După nume ai tinde să crezi că francezii sunt vinovații care au făcut acest deliciu și ... de fapt originea vine din Austria. În anul 1863,sărbătorirea rezistenței vienezilor în fața turcilor, a fost un prilej pentru un patiser, de a face aceste croissante în formă de semilună,pentru ca vienezii să se poată bucura zeci de ani de devorarea simbolului de pe drapelul turcesc și anume, semiluna. Nu știu dacă turcii mănâncă sau nu acest foietaj dospit,dar știu că este răspândit în mai toată lumea și este foarte apreciat. Pe cât este de bun, pe atât de dificilă este prepararea lui,necesitând o căruță de timp, dar...efortul este răsplătit cu vârf și îndesat. Această rețetă pe care vreau să v-o spun, mi se pare mie că este cea mai autentică. Au crescut croissantele mele de nu mi-a venit să cred și au rămas bune de mâncat și după o săptămână.
Timp de pregătire:10'
Timp de preparare:24h (are mult interval de așteptare)
Număr de bucăți mari:14
Dificultate:ridicată
Ustensile și vase necesare:
-
o tavă mare de copt
-
o sucitoare
-
folie de împachetat
-
un bol pentru frământat
-
boluri pentru ingrediente
Ingrediente:
-
500g făină
-
250ml apă călduță
-
10g de drojdie uscată sau 30g drojdie proaspătă
-
o linguriță rasă cu sare
-
50g zahăr
-
100g unt
-
vanilină sau esență de vanilie
-
250g unt pentru împachetat aluatul
Mod de preparare:
-
1.Am amestecat drojdia cu făina și am continuat cu zahărul,sarea apa,vanilia și la urmă untul. Am frământat bine aluatul până a căpătat o consistență elastică.
-
2. După frământare,am făcut o bilă, am acoperit-o cu folie și am lăsat-o să se odihnească o oră. Între timp, am aplatizat 250g de unt între două folii sub formă de pătrat și am pus pătratul de unt la frigider ca să se întărească.
-
3.După ora de odihnă a aluatului ,l-am întins sub formă de fâșie dreptunghiulară,având ca reper pătratul de unt să încapă de două ori.
-
4.Am pus pătratul de unt peste o jumătate de aluat și l-am acoperit cu cealaltă jumătate.
-
5.Am mai pliat o dată aluatul ca și când ai închide o carte,l-am acoperit cu folie și l-am lăsat la rece, până a doua zi.
-
6.A doua zi,am întins aluatul iarăși într-un dreptunghi, l-am împăturit la fel ca prima dată și l-am lăsat la rece 30'.
-
7.Am repetat operațiunea încă de două ori deci se împătură de 3 ori cu pauză între împăturiri de 30'.(sau ca la împăturirea de haioș)
-
8.Am întins ultima dată aluatul în așa fel încât să se poată tăia triunghiuri cât mai uniforme. Eu am întins aluatul într-un dreptunghi lat de 20cm și am făcut tăieturi în zig zag. La fiecare triunghi am crestat baza cam 2 cm pentru ca la rulare, cele două margini se distanțează ușor una de alta și astfel se poate face cornul(că-i mare) mai lung și se poate, arcui frumos.
-
9.Se pun cornurile în tava cu hârtie de copt, la distanță mare între ele pentru că vor crește mult în volum și se lasă la dospit până își dublează volumul ,la temperatura camerei. Nu forțați creșterea la 40 de grade la cuptorul electric de exemplu,pentru că la pâine și alte dospite este perfect dar la acest aluat dospirea se produce, însă untul se topește și aluatul se va pleoști.
-
10.După dospirea cornurilor, le-am uns cu mare grijă cu ou amestecat cu puțin lapte,cu o pensulă de silicon dacă se poate, că-i tare fină și le-am pus în cuptorul preîncălzit la 200 de grade și le-am lăsat 10'iar apoi am mutat gradația la 190 și le-am copt încă 12,13,minute până devin frumos rumenite.
-
11.Se pot lăsa goale și pudrate cu zahăr, sau se poate pune o linguriță de nutela sau gem, sau rahat,dar să fie ceva ce nu curge la copt. Am folosit ca umplutură pastile de ciocolată, pentru că nu curg.
Și cu suflet!